Dupa 10 ani de misiune transculturala, in care mai mult de jumatate am fost in echipa de lideri, a trebuit sa ne intoarcem pentru o vreme in orasul natal pentru ca mama sotiei a avut un atac cerebral si nu avea cine sa o ingrijeasca. Totul era nou si socant pentru noi desi veneam o data la 1-2 ani acasa si eram la curent cu unele schimbari. Dincolo de dificultatea de a avea iarasi un serviciu platit ca sa ne asiguram viata de zi cu zi si alte multe schimbari, cel mai greu mi s-a parut sa ma reintegrez in biserica mea. Majoritatea pe care ii cunosteam la plecare nu mai erau, se mutasera in alte locatii, pastorul si intreaga conducere erau noi. M-am simtit foarte strain si nebagat in seama acolo. Vedeam multe nereguli si neajunsuri in administratia lor si greseala mea a fost sa critic tot in mintea mea si sa ma uit dupa alte biserici la care sa merg. Surpriza mea a fost ca aceleasi critici le aveam despre toate si nu-mi gaseam nicicum locul.
Intr-o zi fetita noastra a avut un accident si printre primele persoane care m-au sunat si au vizitat-o la spital a fost pastorul bisericii mele. Au format repede un grup de rugaciune si cateva surori ne-au slujit si facand mancare sau ingrijind de soacra mea cat noi eram la spital. Ne-au ramas alaturi pana la recuperarea totala a fetei. A fost modul lor simplu de a ne arata dragostea si faptul ca suntem inca parte din congregatia lor. Cat de orb si de vanitos am fost! Nu aveau poate cele mai tari predici sau cele mai performante metode de conducere sau de lucrare, dar au avut cele mai puternice rugaciuni pentru copilul nostru si o inima gata sa slujeasca. In fond nu acesta este rolul unei biserici...? Am mers si am cerut iertare pastorului pentru atitudinea mea si acesta a fost primul meu pas adevarat spre a ma reintegra acolo. G. F.

Cand te reintorci pentru cateva zile/ saptamani acasa si mergi la biserica ta doar ca sa prezinti stiri si imagini din misiune, este diferit de a te intoarce definitiv. Lucrurile nu au stat pe loc acolo de cand ai plecat, s-au schimbat oameni, lideri, poate moduri de a face lucrurile. Si tu te-ai schimbat, ai avut alta expunere la o alta cultura, ai adoptat o parte si din ce inseamna sa fii lucrator si crestin in acea cultura. O perioada te vei simti strain, critic la tot ce se intampla in biserica si chiar vei crede ca nu mai reusesti nicicum sa te reintegrezi la fel ca misionarul de mai sus.

Cateva ganduri extrase din cartea Re-entry (Reintrare) a autorului Peter Jordan:

Ce spun misionarii care se intorc acasa:

* Biserica mea nu este cu adevarat interesata de mine.
* Biserica pare ca nu e focalizata pe lucrare si pastorul este mereu prea ocupat ca sa stea de vorba cu mine.  
* Nimeni in biserica nu ma mai intelege.
* Pastorul nu vrea sa auda cum faceam lucrurile pe campul de misiune.
* Pastorul nu este interesat sa ii povestesc despre problemele din biserica pe care le vad eu.
* Este asa multa lipsa de spiritualitate in biserica mea.
* Oamenii sunt asa de materialisti in biserica mea.
* Inchinarea din biserica este asa de seaca in comparatie cu cea de pe campul de misiune.
* Rugaciunea lor este ceva ce ei fac doar in biserica.

Ce spun pastorii despre misionarii care se intorc acasa:

* Misionarii care se intorc acasa astepta mai mult sa li se slujeasca in loc sa slujeasca ei
* Misionarii care se intorc au dificultati in a se identifica si a se integra inapoi in biserica
* Sunt asa de axati pe ideea de "echipa" incat par pierduti fara asta
* Misionarii care se intorc gandesc ca modul in care ei au facut lucruri pe campul de misiune e superior modului in care se fac in biserica
* Misionarii care se intorc nu inteleg cum functioneaza o biserica si nici constrangerile la care este supusa munca unui pastor
* Misionarii care se intorc tind sa stea pe margine, in loc sa se implice in intregime in viata bisericii
* Misionarii care se intorc pun standarde foarte inalte si nerealiste membrilor congregatiei dupa care ii judeca
* Pot fi foarte critici cu toate lucrurile din biserica
* Misionarii care se intorc vor sa li se dea libertatea sa rezolve ei problemele bisericii

Cum sa te readaptezi la biserica ta

Nu critica
Sigur ca Romania nu mai este material la nivelul Indiei ori unor tari africane de aceea reactia comuna va fi sa critici modul in care biserica sau membrii ei cheltuie banii, luxul din biserica ori din casele fratilor (ceea ce percepi tu lux atunci). Eu am fost in biserici care se tineau in bordeie sau pur si simplu la umbra unui pom si sa slujesc acolo acoperita de sudoare si cand am ajuns in biserica mea dotata cu aer conditionat mi s-a parut extrem de luxos.
Poate unele critici vor fi legate de lideri si de modul lor de a face lucruri. Este poate diferit de modul in care se lucra in organizatia cu care ai misionat sau in biserica pe pe campul de misiune. Dar nu este gresit. Gandeste-te ca poate modul lor de a face lucruri te-au adus si pe tine in acea biserica cu ani in urma (si pe multi altii) si ca ei te-au sprijinit cat ai fost in misiune asa cum au inteles ei mai bine.
Oamenii pot sa ti se para pasivi si mai putin spirituali decat cei din cultura in care ai slujit. Unele locatii trec prin treziri, ori au multi nou convertiti si este alta dinamica si alta deschidere la spiritual. In tarile africane au alt mod de inchinare, cu dansuri, sarituri, batai din palme, ritmuri vesele de tobe. Va fi o provocare sa te intorci din nou la acordeon sau la cantari din Harfa fara acompaniament.
Deci multe lucruri pe care o sa le vezi in biserica din tara ta iti vor produce o reactie normala de critica, dar rezista tentatiei de dragul reluarii relatiei cu fratii si surorile tale.
Poate ca vei observa in biserica si lucruri care merita intr-adevar critica sau schimbare, dar nu ai inca nici o autoritate sa faci asta. Ai rabdare si cu tine si cu altii si fii constient ca va fi nevoie de timp sa te readaptezi.  

Slujeste
In misiune ai castigat multe experiente si ai invatat multe unelte noi de a lucra pentru Domnul. Nu te astepta sa fii tratat ca un specialist, ci alege sa slujesti unde este nevoie. Domnul va gasi o cale ca sa poti impartasi si celor din jur experientele tale. Mai apoi se poate ca modul in care faceai tu evanghelizare sau alta lucrare in Honolulu nici sa nu se mai potriveasca cu cel eficient in Romania de la intoarcerea ta, asa ca multe lucruri va trebui sa le reinveti.
Slujind alaturi de lucratorii bisericii sau de frati, va ajuta si sa-ti recladesti relatiile cu ei si sa te reintegrezi mai repede si vei arata ca nu suferi de "vedetism" si ca astepti functii speciale sau tratament special.

Da socoteala celorlalti si supune-te autoritatii bisericii
Poate ca in misiune aveai sau nu aveai lideri peste tine, poate ai fost obisnuit sa iei decizii singur pentru lucrare, pentru tine si familia ta. Cand te intorci, tendinta va fi sa te comporti la fel si in biserica ta. Totusi vei intalni situatii cand ai nevoie de ajutorul fratilor pentru a relua viata ta acolo si ai nevoie de maturitatea de a solicita acest lucru cum trebuie in loc sa actionezi singur si in necunostinta de cauza sau sa ii acuzi ca nu se ofera ei sa te ajute.
Daca vei alege sa te implici in lucrare locala cu ei va trebui din nou sa respecti toate procedurile si conducerea lucrarii respective, oricat de ciudat si birocratic ti se va parea si oricat de multa experienta ti se pare ca ai.

Fa pasi spre oameni
Daca te simti izolat, neinteles si iti este greu sa te reintegrezi in biserica, o cale buna ar fi sa faci tu pasi spre oameni. Poate ca fosta ta cariera de misionar a creat in oameni o imagine de "supererou" la care nu mai stiu cum sa se raporteze. Sau doar nu va mai cunosc personal si au nevoie de timp sa se recladeasca relatiile. Unii nu au trecut niciodata printr-un astfel de proces de plecare si reintegrare, nu au fost niciodata prea mult plecati si nici nu le trece prin cap cum te simti.
Integreaza-te intr-un grup mic de studiu sau de rugaciune, invita fratii la tine sau in oras la un ceai doar ca sa discutati, sa le poti spune cum te simti. Calca-ti mandria si sentimentele furtunoase ca nu esti binevenit si ca nu mai incapi nicaieri si reincepe sa descoperi fratii tai din biserica. Intreaba-i ce fac, cum le mai merge afacerea, serviciul, cum mai e familia lor. Aminteste-ti ca ai facut exact aceleasi lucruri in alta cultura, te-ai apropiat cu rabdare de oameni si lucratori pentru a-i intelege chiar daca acolo nu era inca "acasa".

Gaseste cai sa prezinti ce ai facut in misiune si sa multumesti suporterilor
Uneori misionarii se plang ca, odata intorsi acasa, nu li se da oportunitatea sa impartaseasca despre ceea ce au lucrat acolo si ca nu au nici posibilitatea sa multumeasca celor care i-au sprijinit. Poate ca nu intotdeauna vei fi invitat sa faci asta de la amvon dar nu este o scuza pentru a nu multumi sau a spune altora despre lucrare. Am intalnit-o pe C., misionara romanca provenita dintr-o biserica micuta si destul de traditionalista de la tara. La intoarcerea ei dupa 1 an de misiune pastorul i-a urat bun venit din fata, dar asta a fost tot. Se tot plangea ca nu a putut prezenta nimic si multumi oamenilor. In biserica ei femeilor nu li se permitea sa vorbeasca la amvon asa ca nici nu spera sa i se dea aceasta oportunitate. Am incurajat-o sa propuna pastorului organizarea unei seri de misiune intr-o alta sala a bisericii, intr-o alta zi din saptamana. I s-a acceptat asta fara probleme. A gatit mancare africana, a decorat sala cu poze din misiune si a avut oameni chiar si dinafara bisericii care au venit sa asculte marturiile ei din lucrare si sa guste o mancare asa de diferita.
O alta prietena a multumit suporterilor ei financiari vizitandu-i dupa intoarcere si daruindu-le un mic obiect din tara in care a misionat.
Daca nu poti prezenta in biserica intreaba in grupul de tineri sau de copii poate ei sunt interesati de o astfel de prezentare.

Increde-te in Domnul - singurul care te poate asista si ajuta cu adevarat prin aceasta tranzitie a readaptarii in cultura si tara ta, inclusiv in biserica ta.

Dana V.