Viata spirituala a misionarului


{AF}Un timp fara El- P.L. este un misionar infocat, mereu plin de energie si de dorinta de a ajunge in cele mai izolate colturi ale Mongoliei pentru a duce acolo Evanghelia. In ianuarie a planificat o calatorie de 3 luni intr-o zona foarte indepartata si a sfarsit prin a merge singur, desi initial au fost si alti 2-3 doritori din echipa care s-au retras din motive financiare. Timpul s-a scurs si P.L. s-a intors cu marturii grozave din lucrare dar si... schimbat. Am crezut ca e din cauza oboselii si a gripei luate de acolo.

Dar timpul a trecut si nu-si revenea prea mult, evita intalnirile cu noi, ceilalti misionari, se izola si crea tensiune in echipa. Am observat ca nici duminica nu mai mergea la biserica locala. Singura comunicare pe care o mai avea era pe internet cu ceva membri ai familiei, dar atat. Am observat ca si slabea vazand cu ochii si ne-am ingrijorat cu totii.

Ca si lider al lui mi-am luat inima in dinti si l-am chemat la o discutie. Era confuz in raspunsuri, motiva ba un lucru care il nemultumea la noi , ba altul... dar nimic concret. Ne-am rugat impreuna si apoi l-am intrebat despre timpul lui personal cu Domnul. Mi-a zis ca e ok, tocmai a inceput un post de 40 de zile, asa pentru a fi si mai aproape de Domnul. Ceva mi s-a aprins ca un beculet si l-am intrebat daca in ultimul timp se roaga si citeste regulat din Biblie. A marturisit ca pe timpul calatoriei de misiune nu a avut asa mult timp sa stea cu Domnul ca au fost multe calatorii, a stat cu familii de bastinasi, si nu a avut conditii sa fie singur cu Domnul. Ca de aia a inceput postul ca se simte golit spiritual.

Cu greu l-am convins ca izolarea si postul istovitor de acum nu-l ajuta, ca  erau probabil tot o strategie de-a lui Satan de a-l tine departe de Domnul si de noi si de a-l face mai vulnerabil atacurilor lui. Din fericire m-a ascultat si in mijlocul grijei, comunitatii si rugaciunii noastre si-a revenit in scurt timp si a reinceput si lucrarea.   {/AF}

Importanta mentinerii unei vieti personale spirituale si dificultati intampinate


citesteUn adevar este evident…: Ca sa mentii viata spirituala trebuie mai intai…s-o ai.

Vorbind despre member care, M. Foyle vorbea despre sanatatea mintala a misionarilor. Cred ca este util sa vorbim si despre « sanatatea spirituala », despre marturia nasterii din nou. Pe cine trimitem pe campul de misiune ?
Nu poti avea peste noapte (cand devii misionar, membru intr-o organizatie…) ce n-ai avut niciodata: calitatea de fiu nascut din Dumnezeu… Il cunosti mai intai pe Dumnezeu, ai o relatie zilnica cu El sau inca bajbai despre cine este El si despre ce a facut El pentru oameni?


Fii constient de realitatea din teren - Viata misionara este o provocare pe mai multe planuri:

  • ♦ Prima si cred eu, cea mai importanta, este provocarea de a ne atinge scopul pentru care suntem pe campul de misiune. Si de cele mai multe ori socotelile de acasa nu se potrivesc cu cele de pe terenul de misiune. Sunt multe surprize care pot aparea : diferente de opinii in echipa, diferente de ritm in lucrare, resurse diferite…
  • ♦ Necesitatea de a ne adapta la o alta cultura, la conditii de trai diferite si dificile.
  • ♦ Pastrarea unor relatii bune cu colegii de echipa, cu crestini locali este vitala pentru lucrarea de pe campul de misiune. 
  • ♦ Marturia fata de indigeni. Marturia pe care o dam prin viata personala fata de indigeni, care ne privesc, ne studiaza si ne observa permanent…
  • ♦Confruntarea spirituala de care esti constrans sa ti cont…

Dificultati in mentinerea vietii spirituale pe campul de misiune

  • *Singuratatea. Exista lucrari misionare in care poti fi singur sau doar cu un alt coleg. Singuratatea este foarte apasatoare si ne trebuie realmente un bun echilibru interior ca sa putem rezista in astfel de conditii dificile. Viata in jungla, in izolare relativa, departe de alti colegi misionari atrage dupa sine multe provocari.
  • *Necunoasterea limbii/ cultura diferita- acestea implica si faptul ca nu gasim persoane sau locuri in care sa avem partasie, nu putem inca studia, intelege predici, sa ne rugam sau sa ne inchinam in limba respectiva
  • *Lipsa comunicarii cu exteriorul. O alta dificultate in mentinerea vietii spirituale personale este lipsa comunicarii cu exteriorul, prin telefon, email, scrisori. Familia, Biserica, prietenii au facut parte din viata noastra si separarea de ei lasa un mare gol…
  • *Ocuparea cu prea multe proiecte: Uneori, acest activism vine din nevoia de a-ti justifica prezenta pe campul de misiune, mai ales atunci cand nu se vad roade imediate... Practicile spirituale devin eclipsate de proiecte, ne lasam din ce in ce mai putin timp pentru ele, le desconsideram valoarea. Intr-un chestionar 20% dintre misionari au recunoscut ca citeau biblia doar ca sa pregateasca predici sau lectii pentru lucrare. 
  • *Tentatiile si pacatul- unii misionari ajung in izolare, soc cultural, depresie si devin vulnerabili pentru a deschide usa unor dependente si comportamente care pot fi pacatoase (dependenta de pornografie, jocuri, facebook etc) dar care si mananca timpul pretios destinat timpului personal cu Domnul sau partasiei cu alti crestini. 
  • *Lipsa unor mentori maturi- in special misionarii tineri dar nu numai, se avanta in locuri in care multi sunt crestini de prima generatie (sau sunt foarte putini crestini) si le este foarte greu sa gaseasca oameni sa ii mentoreze, sa ii indrume, carora sa le ceara ajutorul in viata lor spirituala. 
  • *Rebeliune, lipsa de maturitate- sunt si misionari care ajung in situatii de izolare si de singuratate doar pentru ca nu sunt crestini maturi, au probleme de caracter nerezolvate si atunci resping idea de lucru in echipa, gasesc mereu cusururi si au o atitudine generala de judecata. Ei se supun foarte greu unor lideri si considera cu vanitate ca nu au nevoie de ajutor pentru viata lor, inclusiv cea spirituala. Unii sunt foarte critici mai ales la adresa localnicilor pe care ii considera innapoiati, nevrednici de increre si... poate nu asa de avansati spiritual sau in lucrare ca ei. Acest tip de oameni sunt o tinta sigura a lui Satan care lucreaza mult mai bine in dezbinare si lipsa unei comunitati sau a unei dari de seama permanente. Un alt semn al lipsei de maturitate spirituala este si acela ca partasia lor cu Domnul fluctuiaza, crescand in intensitate la nevoie si scazand in celelalte perioade. 

-Cele 4 caracteristici ale unei biserici sanatoase (valabile si pentru misionari ca parte a Trupului lui Hristos): Fapte 2:42 « Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frîngerea pînii, şi în rugăciuni. » 

Cum sa ai o viata spirituala pe campul de misiune

  • ♦ Odata ajuns pe campul de misiune din strainatate realizam ca aproape totul este diferit fata de ritmul cu care eram obisnuiti in tara. Va fi necesar sa ne gasim un alt ritm, o alta rutina in care sa integram practici spirituale zilnice…
  • ♦ Citirea regulata a Bibliei si rugaciune- pune-ti in program, adopta si urmareste un plan de citire a Bibliei, ia notite, studiaza pasaje, mediteaza; gaseste locuri si moduri in care sa poti avea intimitate si sa te poti ruga in liniste. 
  • ♦ Participa la slujbe intr-o biserica locala, chiar daca nu intelegi limba in care se desfasoara intalnirea…
  • ♦ cautati un partener de rugaciune, creaza-ti o retea de persoane care sa te poarte in rugaciune, la care sa poti apela la nevoie
  • ♦ pastreaza legatura cu biserica ta, comunica, vizioneaza slujbele de acolo online daca ai posibilitatea
  • ♦ favorizeaza lucrul in echipa si comunitatea cu alti crestini
  • ♦ Gaseste-ti timp special pentru "resursare" (reincarcare spirituala)- retreat, participa la conferinte, la studii biblice, citeste carti si materiale care te ajuta in viata ta spirituala, asculta predici
  • ♦ Participa la intalniri de rugaciune/ inchinare cu colegii de pe campul de misiune
  • ♦ « Accountabiliy": sa dai socoteala periodic, de buna voie, unei pesoane de incredere (alt misionar, un frate indigen, un mentor...) despre viata personala, spirituala, dificultati...
  • ♦ cand simti ca viata ta spirituala personala are de suferit, opreste-te din alte activitati, ia-ti un timp cu Domnul, de rugaciune, post, cere ajutor, revin-o pe linia de plutire in cel mai scurt timp cu putinta
  • ♦ mentine o stare de multumire launtrica : secretul vietii si lucrarii
  • ♦ ap. Pavel : Fil.4 :13 -viziteaza periodic colegi misionari din apropiere…
  • ♦ nu te supraaglomera-acceptarea adevarului ca lucrarea este a lui Hristos si TOT harul pentru inaintare si rodire vine de la EL, pentru ca voia LUI este sa fim roditori…(Ioan15 :16)
  • ♦ fii realist in fixarea scopului, definirea proiectelor si a termenelor: Cunoaste-ti masura!
  • ♦ accepta ritmului celorlati, diferit de al tau : mai rapid sau mai lent… : cunoasterea nivelului REAL de credinta…(Romani 12:3)

In concluzie Sanatatea spirituala- o obtinem prin:

1-Domnia lui Hristos in viata noastra

2-O buna relatie pe « verticala »: Prin rugaciune si Cuvant.

3-Relatii bune pe « orizontala »: cu credinciosii si cu necredinciosii.

4-Tine-te strans de harul lui Dumnezeu. Atentie la duhul de judecata si la legalism…

! 5-Nu neglija restul vietii: -Miscarea, sportul -Partea sociala a vietii: timp impreuna cu colegii, cu prietenii, -Partea intelectuala: citeste carti, studiaza… -Partea emotionala: bucurati-va…

  

3 planuri ale vietii crestine (si implicit misionare): Cunostinta, Devotiunea, Actiunea

3pasi

1. Cunoasterea lui Dumnezeu

2 Petru 1

1 Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către ceice au căpătat o credinţă de acelaş preţ cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos: 
2 Harul şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos! 
3 Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui, 
4 prin cari El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea, care este în lume prin pofte.

5 De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa
6 cu cunoştinţa, înfrînarea; cu înfrînarearăbdarea; cu răbdarea, evlavia
7 cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni
8 Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori în ce priveşte deplina cunoştinţă a Domnului nostru Isus Hristos. 
9 Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umblă cu ochii închişi, şi a uitat că a fost curăţit de vechile lui păcate. 

Cunoasterea lui Dumnezeu, asa cum arata si Petru mai sus, nu este doar cea de la convertire, o descoperire initiala a Domnului si acceptarea Lui, nu doar ceva obligatoriu inaintea implicarii in lucrare, ci un proces continuu. Am subliniat cu galben pasajele despre cunoastere, cu mov cele care specifica practici spirituale si cele legate de fapte cu verde. Cunoasterea este la inceput intradevar. daruindu-ne har, pace, un mod nou de a ne trai viata dar si evlavia care este respectul si reverenta fata de Domnul si din care vine nevoia de a petrece timp cu El, de a avea o relatie cu El.

Dar cunoasterea din versetul 5 nu mai este ceva daruit ci ceva ce presupune eforturile noastre ( daţi-vă şi voi toate silinţele). Putem avea o Cunoastere livresca (din Biblie, carti) si o Cunoasterea confirmata prin experienta vietii personale. Nu am stiut ca Domnul poate vindeca si astazi pana cand nu m-a ridicat dintr-o  boala grea la rugaciunea unui prieten. Nu am stiut ca poate sa poarte de grija financiar pana nu m-am rugat pentru o nevoie si mi-a implinit-o. Sunt asa de multe parti din Domnul pe care le mai am de descoperit. 

Cunoasterea adevarata este una profunda, fundamentata (Coloseni 3:16 « Cuvîntul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea… »), adica devine parte din inima, devine nu numai util ci si placut, pretios… ne calauzeste viata si tot ceea ce facem. De fapt Petru spune mai sus ca atat practicile spirituale cat si faptele noastre, facute in El,  nu fac decat, in final sa ne dezvaluie in intregime pe Hristos (dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori în ce priveşte deplina cunoştinţă a Domnului nostru Isus Hristos. )
Ne putem imbogati aceasta cunoastere citind si studiind Biblia, prin citirea unor carti bune, cursuri, conferinte, predici… dar si avand curajul sa il experimentam mai mult pe Domnul, sa apelam la noi caracteristici ale Lui. 

La polul opus sta acumularea de informatii ca scop in sine, (unii misionari isi tot umplu timpul cu cursuri, scoli si participa la tot felul conferinte in domenii diverse, uneori fara un scop pentru informatia de acolo) sau doar pentru obtinerea de diplome, titluri etc…

 

2. Devotiunea: Cea care da echilibrul adevarat al vietii crestine


Intre Cunostinta (Si riscul de intelectualism…) si Actiune (Si riscul de activism…), se gaseste Devotiunea, adica partea ascunsa a vietii noastre cu Dumnezeu, care da si pastreaza echilibrul: 
rugaciunea, postul, evlavia, multumirea, smerenia, ascultarea, calauzirea prin Duhul…

Sunt lucruri pe care le vede si le apreciaza la adevarata lor greutate doar Dumnezeu, adica Cel care vede tot ce se petrece in ascuns…(Matei 6:4)

Unele sunt pur si simplu practici spirituale zilnice sau periodice pentru care avem nevoie de disciplina ca sa le punem in aplicare si de efort ( daţi-vă şi voi toate silinţele). Altele sunt o roada, un rezultat vizibil al faptului ca ne luam periodic puterea si resursele din El. Un misionar lipsit de timpul personal cu Domnul este o fantana secata care, ca in exemplul de la inceputul articolului, va claca mai devreme sau mai tarziu. Prezenta sau absenta unei devotiuni de calitate ne poate afecta direct relatiile, modul de lucru, rezultatele in lucrare etc. Asta pentru ca timpul cu Domnul nu este doar un punct personal in program pe care musai trebuie sa il bifam. Este momentul in care Il putem asculta, ne poate calauzi, corecta, arata lucruri nebanuite despre locurile sau situatiile, oamenii din misiune. Este momentul in care ne reincarcam, este hrana zilnica. 

Cea mai buna strategie a lui Satan va fi sa ne ofere orice altceva de facut ca sa renuntam sau sa scurtam acest timp. 

 

3. Actiunea
Actiune, Slujire, Misiune, Lupta, punerea in practica vietii crestine a virtutiilor crestine,

La polul opus poate sta Activismul- « Prezenta » permanenta si implicare in orice lucrare care poate duce la epuizare si secatuirea puterilor… 

Asa cum am mai spus, daca scopurile, modul de lucru, motivatiile si tot ceea ce tine de actiune nu vin din primii doi pasi, atunci nu ne deosebim cu nimic de angajatii unui oarecare serviciu secular. Slujim interesele unui lider, ale unui sponsor, ale unei denominatiuni poate, ambitii personale, orice numai interesele lui Dumnezeu nu le slujim. Nici existenta rezultatelor nu dovedesc automat ca suntem in voia Lui. Uneori rezultatele din anumite proiecte sunt doar cursa lui Satan de a ne atrage in mai multe ore istovitoare de munca si in mai putin timp de a-L cunoaste si de a petrece cu Domnul.

 

De aceea in munca noastra, este bine sa avem frecvent in vedere toti acesti 3 pasi ai vietii de crestin, sa ii strabatem zilnic inainte si inapoi, sa le acordam importanta egala, sa ne dam toata silinta sa nu neglijam nici unul.   

 

3 intrebari despre viata ta spirituala 
- observi fluctuatii mari in viata de credinta, in timpul tau cu Domnul?
- esuiezi frecvent in fata unor pacate care revin obsedante…(Pacatul care ne infasoara asa de lesne…)
- simti ca nu ai succes in domeniul spiritual, nu vezi in proiecte sau in rezultatele tale puterea Domnului transformatoare, care sa realizeze schimbari miraculoase in vietile altor oameni? 

IA MASURI! 

 

estecrestinismul