SPRE MISIUNE

    Misiunea de termen scurt - avantaje si dezavantaje


    Mulți nu înțeleg pe deplin conceptul de misiune de termen scurt și îl consideră mai mult o vacanță sau o pierdere de timp și bani. 

    Dacă în urmă cu câteva sute de ani predominau misionarii care plecau pe ani de zile, chiar pe toată viața lor într-o altă cultură, astăzi lucrurile s-au schimbat. Trăim într-o lume globală, aflată într-o continuă mișcare, o lume a milioanelor de posibilități și oportunități. 
    Când eram copil, crescută în comunism în România, cu granițele închise și fără acces la comunicare și la informații, nu aveam prea multe oportunități. Ni se spunea că trebuie să învățăm să intrăm la una dintre puținele facultăți bune pentru a avea șansa să ți se dea apoi un post bun și eventual o locuință odată cu el. Obținând asta, nici nu visai la o schimbare, era de la sine înțeles că era tot ce își putea dori un român, mai ales dacă erai repartizat aproape de locul tău de naștere sau într-un oraș. Acum văd copii români de 10-12 ani care își planifică deja în ce țară să facă facultatea sau unde să imigreze la muncă. Mai întâlnesc copii de aceeași vârstă, tot cu părinți români, care nici nu vorbesc româna, care au locuit deja prin 2-3 țări europene unde au mers cu familia și a căror identitate e ceva larg, multicultural. Migrația de la un serviciu la altul, dintr-o țară în alta, crează cetățeni „fast” (fast food, fast communication, fast transportation) totul instant și mereu în schimbare. 
    Ca și creștini nu cred că slujba noastră este să îi convertim pe aceștia la ceva de demult și foarte greu de realizat ci să acceptăm că timpurile s-au schimbat și acum avem și altfel de misionari. Dacă sunt foarte puțini cei care să meargă pe tremen lung să slujească, sunt sute de români care pot veni în misiune pe tremen scurt. Ei sunt gata să-și pună energia, experiența și timpul lor liber pentru ceva nobil. 
    În fond bisericile românești au experimentat chiar ele beneficiile diverselor echipe de străini care au venit să investească în noi după Revoluție. Au organizat evanghelizări, au format lucrători locali, au ajutat la construirea de locașuri de cult și la fiananțarea a diverse lucrări sociale sau religioase ale bisericilor. Acum este rândul nostru să mergem la alții mai puțin privilegiați ca noi.

    Mai jos voi prezenta câteva dintre AVANTAJELE pe care le oferă astfel de misiuni de termen scurt atât lucrărilor locale cât și participanților:

     

    Pentru misiuni și misionari locali:

     o echipă de termen scurt vine în ajutorul proiectelor existente: cu energia, timpul, entuziasmul lor. Pot face mai multe decât de obicei, poate cei din echipe aduc și un plus de creativitate. 
    ► deschidere de noi oportunitați de a ajunge cu Evanghelia la localnici: uneori numărul creștinilor sau lucrătorilor locali este foarte mic, la început sau greu de observat de localnici, cu impact mic în jur. O echipă poate face aceste eforturi vizibile. Unii localnici pot fi atrași și de faptul ca văd străini poate prima dată în locul lor și devin curioși. La fel, a merge cu profesioniști în comunitățile neevanghelizate (medici, constructori, specialiști care ajută etc) deschide noi uși de a ajunge la oameni și localnicii nu vor mai privi creștinii ca pe niște ciudați care vor să le schimbe religia strămoșească ci ca pe oameni cărora le pasă de ei și de problemele lor. 
    pot iniția și finaliza noi proiecte (construcții, misiuni medicale, sociale etc)
     încurajare, părtășie- mulți misionari transculturali trăiesc izolați, nu au persoane din cultura lor, poate nu au nici mulți creștini în zonă cu care să aibă părtășie. O echipă poate suplini această nevoie acută și le poate da un nou imbold să meargă mai departe. 
    localnicii văd modele de creștini, de trăire practică a Evangheliei- în multe zone ale lumii bisericile sunt la început iar mulți lucrători locali sunt abia întorși și ei la Domnul. Nu au modele de creștini și nu au habar cum să aplice ceea ce citesc în Biblie la viața lor sau la situațiile zilnice. A avea un timp alți creștini cu ei, a-i vedea lucrând și trăind printre ei, acesta va fi un exemplu neprețuit din care pot învăța. 
     Purtare de grijă- persoane sau echipe din biserici care merg la misionarul pe care ei l-au trimis și îl susțin acolo, sunt o mare încurajare pentru acesta. Arătați astfel că sunteți parte din ceea ce el face, că îi sunteți alături, că vă interesează să cunoașteți mai bine locația, lucrările și ceea ce trăiește el acolo. 

     

    Pentru cei care nu simt o chemare la misiune pe termen lung:

    ► experimentează o cultură nouă – acest lucru poate avea un mare impact în viața lor, observă cum trăiesc alții, învață să prețuiască mai mult ceea ce au sau libertatea de a se închina lui Dumnezeu.

    "Această călătorie într-adevăr m-a făcut să mă gândesc la cât de mult am eu, și cu cât de puțin cei mai mulți oameni trebuie să trăiască. Am hotărât să regândesc obiceiurile mele de a cheltui." MH participant

    Unii chiar devin mai puțin egoiști să chiar mai toleranți cu cei din alte culturi, etnii, cu cei diferiți de ei.
    ► li se lărgesc orizonturile, încep să perceapă viziunea lui Dumnezeu pentru națiuni- de a-i aduce pe toți la El, în împărăția Lui. Încep să perceapă noțiunea de Trup al Hristos, format din oameni din diverse culturi și națiuni care cred în Domnul. 
     își petrec vacanța/concediul cu folos slujind, contribuind la creșterea împărăției Lui Dumnezeu
     învață să lucreze într-o echipă creștină dar și o echipă în general
    ► pot experimenta minuni și lucruri deosebite pe care Dumnezeu le face prin ei – am văzut în echipe de termen scurt care au mers în alte culturi întâmplându-se nu doar întoarceri la Domnul ci și vindecări, eliberări de duhuri la rugăciunea lor, lucruri pe care un tânăr nu le-ar experimenta stand acasă și doar mergând duminica la biserica lui. 
    O familie din Statele Unite a stat mult să cântărească dacă era înțelept să ia cu ei în misiunea de termen scurt în India pe copiii lor de 5 și 9 ani. Boli, pericole, persecuție a creștinilor, multe puteau să apară. Dar i-au luat și se vor bucura de această decizie toată viața lor. Timp de 2 săptămâni au mers cu un păstor local în sate la bordeie risipite pe dealuri pentru a le spune Evanghelia și a se ruga pentru ei. După câteva zile istovitoare fără prea mare impact, mergeau către o căsuță de pe un deal. Cei doi copii, fiind mai sprinteni, au luat-o înainte și au intrat cu curaj în casă. Ei au gasit în pat o femeie care părea bolnavă și s-au rugat pentru ea. Au chemat apoi pe părinții lor și au continuat rugăciunea până când aceasta s-a dat jos din pat complet vindecată. La puțin timp, niște vecini au venit cu mare zarvă strigându-le ceva ce pastorul local nu se încumeta să traducă. Ei afirmau că femeia era nu bolnava ci moartă din seara precedentă și că fiul ei făcuse toate pregătirile pentru incinerare.  O astfel de minune nu doar că a avut un impact major în acei copii, dar și în localnici, pe acel loc plantându-se o biserică. 

    Donna M., misionară YWAM de 15 ani
    Aveam pe atunci 19 ani și am hotărât să-mi petrec vacanța slujind într-o regiune izolată din Amazon în care aveau nevoie la o biserică de un lucrător cu copiii. Eram tânără și entuziastă, abia întoarsă la Domnul. După peste 12 ore de mers cu o barcă pe canale aproape secate, am ajuns în sătucul de pe o insulă. Erau toți cu mic cu mare pe mal și am înțeles repede că pe mine mă așteptau! Nu știam ce să cred, m-au luat aproape pe sus și m-au dus în biserica lor. Atunci mi-au zis să le predic. Vă imaginați ce încurcată eram, eu venisem doar pentru a lucra cu copiii, în viața mea nu dădusem un mesaj. Gâtuită de emoție, doar am îngăimat „Pacea Domnului”. Imediat i-am văzut pe toți privind spre ferestre și ieșind afară strigând ceva. Mai târziu abia, păstorul mi-a explicat că în satul lor nu plouase de 2 ani. Și că un frate a avut o profeție că va o ploua când Domnul va trimite un om alb care o să le predice. Anunțați de venirea mea, bineînțeles că toți au fost curioși ce se va întâmpla. Și a ploua în acea zi torențial doar după salutul meu de copil, și a continuat ploaia încă o săptămână fără oprire. 


    Pot să îl vadă pe Domnul lucrând în ei la credința lor, șlefuind caracterul lor creștin

    Dan F., participant la misiune de termen scurt în Uganda

    În urmă cu 2 ani am mers într-o misiune de 3 săptămâni în Africa. Eram lider de tineret în biserica mea și mă consideram un creștin bun. Acolo am mers la un trib și am locuit câteva zile în corturi. Am căzut într-un cort cu un băiat care sforăia îngrozitor și care își lăsa lucrurile peste tot.  Nu puteam dormi nopțile, simțeam că mă înnebunește! Eu crescusem singur la părinți, aveam camera mea.
    Într-una din zile la o evanghelizare a fost rândul meu să predic. Veniseră peste 300 de persoane. Pregătirea sau vorbitul în public în engleză nu erau o problemă pentru mine. Dar totuși aveam o neliniște ciudată. Voiam să le vorbesc acelor tribali despre cum să aibă pace cu vecinii lor, cum să ierte și să rezolve conflictele pașnic, într-un mod biblic. Erau multe triburi rivale în zonă dar Evanghelia ajunsese la majoritatea. Când se apropia momentul să vorbesc simțeam din ce în ce mai mult că nu pot să fac asta. Am cerut să mai cânte niște cântări și am mers în spatele scenei improvizate să mă rog. Dumnezeu m-a făcut atunci să văd conflictul meu nerezolvat cu colegul de misiune. Nu era vina mea dar nici eu nu acționam bine purtând mânie și stârnind ceartă în loc să discut cu el și să rezolvăm. Am mers să îi cer iertare și abia apoi am predicat. Mă așteptam ca Domnul să lucreze prin mine dar cred că eu personal am fost cel mai important câmp de misiune în acele săptămâni de slujire. 

    "De la sătenii săraci cu care am lucrat am învățat atât de multe despre a fi un creștin și ce înseamnă cu adevărat să trăiești prin credință. "- participant misiune de termen scurt

    experimentează purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru ei- atât din faptul că au nevoie să creadă pentru suma nu întotdeauna mică cu care să plătească misiunea, dar văd și pe parcurs cu Domnul îi ajută în diferite situații critice

     își descoperă daruri, câștigă curajul de a spune altora despre credința lor

    ► crează prietenii și punți de comunicare cu cei din alte culturi

    Am fost într-o scurtă misiune de câteva zile în nordul Indiei, într-un orășel. Un băiat de la un grup de tineri s-a împrietenit cu un băiat din echipa noastră și au făcut schimb de emailuri. Au rămas în contact foarte mult timp. Practic tânărul nu era încă creștin și în zona lui nu avea cine să investească în astfel de tineri aflați la început. De la mii de km distanță un tânăr creștin a fost gata să-i răspundă la întrebările lui, să-i dea sfaturi până ce acesta s-a botezat și a ajuns într-o zonă în care putea avea părtășie cu alți creștini. 

    ► pot avea surpriza să fie doar un început și Domnul chiar să îi cheme pe termen lung pe timpul acelei scurte misiuni

    Am mers în multe misiuni de termen scurt înainte ca Domnul să mă cheme pe termen lung. Făceam asta ca pe ceva de vacanță sau de timp liber fără nici cea mai mică întenție să fac o carieră din misiune. O dată am participat la o misiune de o lună în Republica Moldova. Nu era o cultură diferită, lucram cu copiii și aveam multă experiență în asta, sincer nimic nu era o surpriză și nici nu aveam cine știe ce așteptări personale de la acel timp acolo. 
    Într-o zi însă s-a întâmplat ceva deosebit: Ne-am întors istoviți de la o evanghelizare, erau temperaturi foarte mari, am mâncat de prânz și am adormit imediat toți din echipă. După câteva minute, am auzit o voce strigându-mă pe nume și m-am trezit. Colegii mei dormeau încă. M-am mirat. Când s-au trezit i-am întrebat dacă ei m-au strigat cumva și mi-au spus mai în glumă mai în serios că ar trebui să spun Vorbește-mi Domne! ca Samuel dacă mai aud asta. În noaptea aceea am avut un vis cu un om care voia să îmi comunice ceva de la Dumnezeu dar l-am pierdut din vedere înainte să îmi spună ce. Când îl căutam disperată, un alt om mi-a spus să mă trezesc și să vorbesc direct. M-am trezit și m-am rugat: Doamne, ascult, spune-mi ce vrei sa îmi spui. Atunci mi-a spus că vrea să las tot ce făceam până atunci și să devin misionară de termen lung, că mă pregătise de mult pentru asta.  
    Dana V, misionară TPM

     

    Pentru cei care sunt deja chemați la misiune pe termen lung:

     testarea chemării- mulți dintre cei care vor să devină misionari au o idee mai mult sau mai puțin clara asupra chemării lor la misiune. La unii este o chemare reală, la alții este poate doar influiență dintr-o carte, o mărturie, un film etc. Într-o misiune de termen scurt vei vedea aproape cu siguranță dacă asta este ceea ce trebuie să faci sau nu. 
     testarea unei culturi diferite- am întâlnit persoane care vin în India cu imaginea din filmele boliwoodiene în minte. Își imaginează doar locuri luxoase, costume strălucitoare, cântece și dansuri... Cum realitatea este departe de ceea ce promovează filmele lor, mulți au un adevărat șoc. La fel alți aspiranți la cariera de misionar își închipuie eronat cum arată sau ar trebui să se deruleze asta într-o anumită cultură. Poate condițiile din biografiile unor misionari citite de ei sunt demult depășite și triburile care în trecut erau izolați în jungle și vânători cu arcul acum sunt constructori sau comercianți în marile orașe.  Dar nevoia de a auzi despre Domnul este aceeași și e nevoie de misionari care pot înțelege și să se adapteze la noua lor situație culturală sau socială. 
    ⇒ vizitarea viitorului loc de misiune- pentru a evita șocurile culturale sau ideile greșite despre un anumit loc, este bine ca misionarii să viziteze locațiile dorite pentru lucrare pe termen lung înainte de a merge acolo. Vei vedea dacă se potrivește cu viziunea ta, cu pregătirea ta dar și dacă poți să trăiești într-o astfel de locație. 
    Într-o echipă de misiune sosită pentru 2 săptămâni din Argentina, era o tânără care mi-a pus multe întrebări despre lucrarea în India. Mi-a spus că are o chemare specială pentru acest loc încă de când era copil. M-am bucurat și am încercat să îi fiu de folos cu experiența mea. La final însă concluzia ei a fost alta: că India este fascinantă și cu multe oportunități de slujire dar că nu ar putea să locuiască niciodată acolo: clima foarte caldă și umedă, praful și poluarea din oraș i-au dat pe tot parcursul misiunii probleme medicale (avea astm). 
    ⇒ experientarea anumitor tipuri de lucrare: am întâlnit un tânăr care se pregătea în programare pe computer și așa dorea să ajungă într-o anumită țară ca specialist și misionar. Realitatea pe care nu o cunoștea deoarece nu ajunsese niciodată acolo, era că țara respectivă avea sute de mii de specialiști în acel domeniu, cel mai bine cotați internațional, și că nu ar fi avut nici o șansă să obțină o slujbă în specialitatea lui. Alții vin cu idei preconcepute despre ce înseamnă să evanghelizezi, să lucrezi cu copiii sau cu o biserică, după modelul de acasă. Într-o misiune de termen scurt vor învăța să adapteze, să adopte metode noi, vor practica și lucuri pe care poate nu le-au încercat niciodată și nu au știut că se pot face în acel mod.  
    ⇒ planificare a plecării pe termen lung- câteodată în aceste misiuni Domnul îți arată următorii pași pe care să îi faci pentru a sluji pe termen lung: mai ai nevoie de pregătire, de practică, de lucruri personale la care să lucrezi etc. 

     

    Dezavantaje: 

    ⇒  costuri mari în raport cu timpul de slujire acolo, în special când se desfășoară la distanțe mari de casă și necesită transport cu avionul- în aceste cazuri recomandăm să nu fie mai puțin de 2-3 săptămâni de lucrare (scăzând zilele de transport)
    ⇒ înțelegere superficială a culturii și locației- mai ales când nu există un timp de pregătire înainte sau nu există lideri de echipă care au mai fost în acea locație. Unele situații te pot șoca, nu le înțelegi, le judeci, nu are cine să îți explice. Faci greșeli culturale sau de abordare și le poți repeta și la viitoarele misiuni acolo dacă nu este cineva să te ghideze corect
    ⇒ echipele cu număr prea mare de participanți sunt greu de administrat, de condus. Uneori se ivesc conflicte, păreri diferite, interese diferite și atunci întregul curs al misiunii poate fi compromis, participanții se pot întoarce acasă cu repulsie față de alte misiuni
    ⇒ dezavantaje pentru misionari și lucrările locale: o echipă cere să învestești timp, energie, resurse, oameni pentru organizare, traducere etc. Uneori echipele au agenda lor, nu doresc să se adapteze, nu îți cer sfatul. Pot încălca reguli culturale, pot să îți afecteze lucrarea și relațiile tale pe câmpul de misiune. 
    ⇒ nu se poate face prea multă lucrare într-un timp așa scurt si lucrările sunt doar începute, nimeni nu le continuă- este adevărat mai ales când echipele merg la întâmplare, fără persoane de contact locale care să-i ajute, să-i îndrume, să li se alăture și apoi să continue lucrările. Când cei de termen scurt sprijină ceva existent, atunci nu pot fi decât beneficii. 
    ⇒ Cu banii folosiți la deplasarea pe termen scurt s-ar putea fiananța multe lucrări locale- astfel de idei sunt des avansate. De ce să cheltui mii de euro pentru câteva săptămâni când cu banii aceia localnicii ar putea face multe. În realitate banii cu care pleacă un tânăr nu provin din fondurile de misiune ale bisericilor (majoritatea nici nu au așa ceva la noi), ci din donații de la prieteni, familie, chiar din munca sau economiile personale. În mod sigur ei nu ar fi ajuns niciodată în bugetele unor lucrări creștine peste mări și țări. De asemenea, a finanța orbește orice cerere venită dinafară, fără a trimite echipă să verifice, să creeze legături, este riscant și de multe ori inutil. Am întâlnit lideri de lucrări locale prin Africa, Asia care nu fac decât să se plimbe prin țările bogate cerând bani, cu rapoarte false și fotografii de împrumut, dar când mergi să vezi practic ce fac ei cu fondurile, nu au ce arăta. 


     

    © 2015 Resurse pentru misiune