SPRE MISIUNE


     

    STE28NEWS3 302186k

    Misiunea creştină printre budiştii din Asia a fost în mod tradiţional "foarte grea", nu din cauza unui conflict deschis în mod necesar, ci din cauza indiferenţei la Evanghelie sau a neînţelegerii ei, sau din cauza modului în care Evanghelia le-a fost oferită. Vă puteţi imagina cu uşurinţă un călugăr îmbrăcat în şofran care ascultă cu respect mesajul Evangheliei, aparent de acord cu aproape tot ce a auzit şi apoi nu face nimic despre asta.
    Misionarii povestesc despre ani lungi şi multă rugăciune investiţi de mărturisitori creştini printre budişti, cu puţine roade în ceea ce priveşte convertirile explicite. Există câteva excepţii: creşterea fenomenală a bisericii în China şi Mongolia sunt două dintre ele.

     

    Provocări

    Budismul scoate la iveală numeroase provocări:
    *Unul este limbajul care este în afară experienţei creştine. (Ce ar putea "refugiu în cele trei Bijuterii" înseamna?)
    *Cuvintele sunt folosite diferit (gol, sine, iluminare).
    *Textele sunt scrise în Pali, tibetană, chineză, şi sanscrită, ceea ce duce la scrieri şi construcţii gramaticale diferite (Nirvana, Nibbana).
    *Există cuvinte complexe, care sunt pur şi simplu greu de pronunţat (încearcă să pronunţi Ajitasenavyakarananirdesa) şi concepte care sunt de neînţeles (gol, Nirvana).
    *În unele cazuri, cel mai bine este să se folosească cuvintele originale: prin urmare dhukha, nirvana, dharma, Bodhi, samsara sunt acum utilizate pe scară largă în engleză (şi echivalentele lor în alte limbi europene), fără schimbare sau traducere.

     

    Abordări

    Există o serie de moduri în care creştinii ar putea aborda budiştii:
    O abordare textuală - ar putea pune întrebări, cum ar fi: care texte sunt importante? Care sunt practicile? Care este natură autorităţii textuale? Care este învăţătura cheie? (Unele secte budiste se adună în jurul un text special, cum ar fi Lotus Sutra.)
    O abordare istorico-critică- s-ar putea examina evoluţiile istorice ale textelor, învăţăturile, şi practicile: s-au schimbat ele pe măsură ce budismul s-a răspândit?
    Fenomenologia-s-ar uita la ceea ce budiştii fac de fapt. Ce fel de ritualuri şi sărbători au?
    Sociologic: Cum funcţionează budismului în viaţa oamenilor şi a comunităţilor lor? Cine este implicat? De ce? Cum sunt conduşi? Ce relaţie este între putere şi ordine socială?
    Alte abordări ar putea avea în vedere perspective diferite şi interesante: politică, antropologice, feminism, filozofie, psihologie.
    Dacă un creştin se angajează într-o discuţie cu un budist, oricare dintre aceste căi de abordare vor da conversaţii profitabile. Creştinii trebuie să vorbească de fapt cu budiştii personal, mai degrabă decât pur şi simplu să înveţe despre ei .1

     

    Budismul la nivel mondial

    Estimările variază, dar există un acord unanim că aproximativ 6% din populaţia lumii este budistă într-un sens (între 350 milioane şi 500 de milioane, şi poate până la 1 miliard).2 Datele pot fi colectate la recensăminte, dar acest lucru oferă doar o imagine a auto-percepţiei (asta declară oamenii).

    Budismul este adesea amestecat cu religiile locale, fie acestea animismul triburilor de dealurile din Thailanda, credinţele Bon iniţiale din Tibet, sau vechiul Shinto din Japonia. În plus, unele ţări au budismul că religie oficială de stat (Sri Lanka), în timp ce în China (prin contrast), este pur şi simplu neînţelept, dacă nu imposibil, să aderi la budism din taoism şi confucianism.

    Budismul într-o formă sau alta este prezent în peste 125 de ţări. Cu toate acestea, Asia este locul lui de origine. Procentajul de populaţie care sunt budişti din fiecare ţară arată aproximativ ca acesta: Thailanda ~ 87%; Cambodgia ~ 85%; Bhutan ~ 84%; Myanmar ~ 75%; Sri Lanka ~ 70%; Japonia ~ 56%; Mongolia ~ 55%; Laos ~ 53%; Vietnam ~ 50%; Taiwan ~ 27%; Coreea de Sud ~ 25%; Macau ~ 17%; Hong Kong ~ 15%; Singapore ~ ​​15%; Nepal ~ 12%; Brunei ~ 10%; Malaezia ~ 6%; şi Coreea de Nord ~ ​​2% .3 Există, de asemenea, o populaţie mică, dar semnificativă în India (7 milioane). China, cu circa 244 milioane budişti, este, fără îndoială casă pemtru aproximativ jumătate din budiştii lumii.4 Los Angeles, California, este de fapt oraşul cel mai divers budist din lume, cu reprezentarea tuturor tradiţiilor budiste.

     

    Practici

    Budismul "arată" în mod normal diferit în fiecare dintre aceste ţări. Budismul demonstrează ceva variaţii între şcoli / tradiţii. Unele sunt foarte textuale şi doctrinare, unele "utilizează" doctrina până la un punct, iar apoi o părăsesc, şi alţii evită doctrina întru totul. Buddha însuşi 5 a spus că învăţătură sa (dharma) a fost ca o plută folosită de către o persoană care traversează un râu. Când a ajuns în siguranţă pe celălalt mal, ar putea renunţă la pluta şi continua călătoria.

    Mulţi budişti văd budismul mai degrabă ca pe o practică, decât ca pe o credinţă. Ortopraxia (sistemul de practici) este adesea mai importantă decât ortodoxia (sistemul de credinţe şi ritualuri aferente). La începuturile sale, au luat fiinţă noi grupuri budiste formate mai mult din cauza unor neînţelegeri cu privire la disciplină monastică, decât separate de erezii doctrinare. Acest lucru este în contrast cu primele cinci secole ale istoriei creştine în care conflictele au fost cauzate în principal de probleme doctrinare.

    Budismul este de multe ori mai mult despre tehnici de practicat şi etică de viaţă. Discipolul urmează o cărare, o cale folosind o tehnică spre un scop final (trezire / iluminare), cum ar fi practică meditativă care se presupune că îi conduce la iluminare, sau practica jurămintelor luate ca şi călugăr sau călugăriţă.

    Ideea principală este de a experimenta ceea ce învăţăturile şi textele oferă. Rupert Gethin rezumă asta bine:
    "Scopul budismului este de a pune în practică un mod particular de a trăi " viaţă spirituală "(Brahma-cariya), care implică trainingul într-un comportament etic (sila), în tehnici meditative şi contemplative (samadhi) şi care culminează cu descoperirea directă a tuturor cunoştinţelor (prajna) la care Buda însuşi a ajuns. Prin urmare, ceea ce Buda a predat este adesea menţionat în primele texte că un sistem de "formare" (siksa), şi ucenicii Lui erau menţionaţi că fiind persone "în formare" (saiksa). . . Astfel, în anumite privinţe natura cunoştinţelor pe care Buda a încercat să le transmită elevilor săi este mai asemănătorare cu o abilitate, ca de exemplu cum să cânţi la un instrument muzical, decât cu o sursă de informaţii, cum ar fi un orar al circulaţiei trenului din gara Manchester . "6

     

    Budismuri

    Prin urmare, un creştin care doreşte să vorbească cu un budist în Vietnam va avea probabil un alt tip de conversaţie, destul de diferită dacă ar vorbi cu un budist din Tibet sau din Taiwan, sau din Los Angeles! Din această cauză poate fi mai înţelept să nu ne gândim la o religie unificată numită Budism, ci mai degrabă să ne gândim la Budismuri, o colecţie de idei şi practici legate vag, care este influientată de tradiţii istorice şi textuale.
    Budismul Zen din Japonia şi budismul Vajrayana din Tibet par similare, dar arată foarte diferit. Un sătean nepalez se poate să nu fi auzit de cele patru Adevăruri Nobile ale budismului, să nu mai vorbim să poată să le numească singur. Cu toate acestea, dacă le citiţi cu el, v-ar putea spune ceva de genul: "O, acesta e mai mult sau mai puţin modul în care vedem noi lumea."

    Cele trei tradiţii
    Istoric şi doctrinar, există trei mari categorii de budism: tradiţia Theravadin (sau "tradiţia bătrânilor"); tradiţia Mahayana ("marele vehicul”); şi Vajrayana ("vehicului de diamant”). Grupele Mahayana se uită în jos pe Theravadins, numindu-le Hinayanists, sau "vehicul mai mic". Unii cercetători plasează Vajrayanists ca fiind o ramură a Mahayanei.

    Aceste trei tradiţii largi sunt amplasate geografic:
    Theravada (sau " budismul de sud") este prezentă în Sri Lanka, Thailanda, Cambodgia, Laos şi Burma.
    Mahayana este uneori numită "budismul de est", şi include budismul din China, Japonia, Coreea, Taiwan, şi Vietnam.
    Vajrayana este uneori numită budismul de nord budismul şi include Tibet, Mongolia, Buriatia, Tuva, Kalmikia (în Europa de Est), şi Shingon (Japonia).

    Fiecare dintre aceste trei tradiţii are sub-tradiţii. De exemplu:
    Vajrayana (numit uneori budism tibetan) este compusă din patru grupe: Nyingma, Kagyu, Sakya, şi Gelug (căreia îi aparţine Dalai Lama).
    Budismul Mahayana include (printre altele) Zen (şi Ch'an), Tien Tăi, şi Land Pur.
    Theravadi include Thai Forest şi Insight Meditation.
    În plus, unele tradiţii s-au confruntat cu reînnoiri şi re-focalizări şi după ce au fost exportate în Occident, s-au reîntors acum în ţările lor din Asia. FPMT (Fundaţia pentru Conservarea Tradiţiei Mahayana) este un exemplu: a dispărut complet din Tibet (formată de secta Gelug), a trecut în Nepal, apoi în Occident, iar acum are un centru plantat din nou într-un context tibetan -Budhist, şi anume în Ulaanbaatar, Mongolia. Alte secte noi au luat naştere mai recent: Soka Gakkai, budismul japonez "Umanist", a găsit un impuls în Occident, de exemplu.

     

    Cum sa ne implicam

    Aş recomanda o abordare conversaţională respectuoasă, încercând să ascultaţi bine, astfel încât să va clarificaţi anumite detalii, dar, de asemenea fiind neutru cu privire la diferenţe.

    Atunci când un creştin caută să se implice în lucrare printre budişti de obicei se simte copleşit. Cauzele sunt complexe, bazate pe diferenţe fundamentale de perspectivă. Stephen Prothero7 observă pe bună dreptate că budiştii şi creştinii văd problema din lume şi răspunsul la această problemă din două unghiuri complet diferite:
    Pentru un budist, problema fundamentală umană este suferinţă, iar soluţia este trezirea, apoi eliberarea din samsara.
    Pentru un creştin, problema fundamentală este de obicei articulată că fiind păcatul, iar soluţia este mântuirea / libertatea în Hristos.

    Următoarele exemple de conversaţii pot da roadă pentru Evanghelie:

    Despre Practici: "Ce faci?" Meditaţie, ritual, şi etică. Ce discipline spirituale am eu că şi creştin despre care pot vorbi unui budist?
    Doctrină / Teologie: "Cum experimentezi lumea din jurul tău?" Natura realităţii, natura zeităţii, şi a lui Dumnezeu. Suferinţă şi rău. Ştiu propria mea credinţă bine, mai ales unele dintre problemele profunde, cum ar fi de ce un Dumnezeu bun permite răul în lume?
    Autoritate: "Care este natura textelor în tradiţia voastră, şi rolul unui guru / profesor?" Proverbe mituri, fabule şi înţelepciune. Ce rol au Biblia şi profesorii/ predicatorii/ liderii cresini de care ascult în viaţă mea, atât în ​​calitate de autoritate, dar, de asemenea, ca un formator al viziunii mele asupra lumii şi teologiei mele.
    Persoană ideală: "Ce înseamnă să fii o persoană ideală?" Arhat (în Theravadin budism), bodhisattva (în Mahayana / Vajrayana). Ce înseamnă a fi "făcut după chipul lui Dumnezeu"? Sunt capabil, ca şi creştin să explic unicitatea lui Hristos, atât ​​umanitatea cât şi divinitatea lui? Pot explica ispăşirea, învierea, înălţarea, şi a două venire?
    Putere spirituală: "Ce / cine cauzează suferinţă?" Legea eliberării, iluminării şi mântuirii. Fiinţe spirituale. Sunt atât de ancorat "în Hristos", pentru a putea prin rugăciune să întru în "conflict spiritual" cu domniile şi puterile întunericului, dacă este cazul?


    Unii pretind că Budismul are lucruri în comun cu Creştinismul: cerul / paradisul în Budismul Pure Land este uneori prezentat prin termini cum ar fi compasiunea şi pacea, idei expuse repetat de către Dalai Lama. Totuşi, acest lucru este superficial. Tărâmul Pur, "paradisul" , nu este o recompensă în sine, ci doar un loc mai bun pentru a practică dharma (învăţăturile budiste) şi în care cineva ar avea o şansă mai bună de a atinge trezirea. Dalai Lama foloseşte în limba engleză cuvintele compasiune, pace şi armonie pentru a traduce cuvinte tibetane care conţin semnificaţii destul de diferite.

    Unii creştini convertiţi la budism l-au conceptualizat pe Isus Hristos că fiind bodhisattva final, care îşi sacrifică propria viaţă pentru că alţii s-a poată fi eliberaţi din sclavia karmei şi să iasă din suferinţă (samsara) în relaţie deplină cu Dumnezeu.

    Dacă presupusele lucruri comune între budism şi creştinism sunt superficiale, creştinii implicaţi în misiunea printre budişti trebuie, de asemenea, să recunoască faptul că, la fel că alte religii de astăzi, budismul este presat de dinamici mondiale comune: este susceptibil de comoditate, fundamentalism şi politizare. Sri Lanka şi Thailanda sunt exemple pentru asta.

     

    Continuă ceea ce s-a inceput

    Mai multe agenţii de misiune evanghelice acordă prioritate grupurilor de oameni budiste, şi există unele reţele de practicieni care se gândesc să consolideze accentuat munca în rândul budiştilor din Asia. O conferinţă ce are loc în Chiang Mai, Thailanda, în fiecare ianuarie, reuneşte creştinii să se gândească la misiunea printre budişti şi să împărtăşească cele mai bune practici.8 În 2012, un atelier / seminar a avut loc la Bangkok, şi acolo decanii din 15 seminarii şi colegii biblice asiatice s-au întâlnit să reexamineze curricula colegiilor lor referitoare la implicarea misionară printre budişti. În cazul în care cititorul doreşte să exploreze mai mult misiunea printre budişti, va rugăm să contactaţi autorul la This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..

     



    Note
    Nota 1 editorului: Vezi "Budismul Vestic: O frontieră nouă pentru misiunea creştină" de Hugh Kemp în numărul din septembrie 2014, publicată în Lausanne Analiză Globală.
    2 site-ul budist www.buddhanet.net oferă între 200 şi 500 de milioane. Pew Forum sugerează 488 milioane.
    3 ARDĂ (Asociaţia Religie date Arhivelor), 2010, http://www.thearda.com/QL2010/QuickList_38.asp, accesat în 10 decembrie 2014.
    4 Cu toate acestea, cei mai mulţi (dacă nu toţi) specialiştii sunt de acord că este mai bine să ne gândim de religiile din China, că la "trei în unu", fiind o combinaţie imposibil de distins de budism, taoism, şi confucianismul.
    5 Buddha-sau "cel trezit '-a fost o persoană istorică pe nume Siddhartha Gautama, care a trăit în nordul Indiei, cândva între secolele 6 şi 4 iH.
    6 Rupert Gethin, Fundamentele budismului (Oxford: Oxford University Press, 1998), 36.
    7 Stephen Prothero, Dumnezeu nu este Unul: Cele opt religii rivale care conduc lumea, şi de ce diferenţele contează (New York: HarperCollins, 2010).
    8 Participarea este numai pe baza de invitaţie, din motive de securitate.

     

    Bibliografie
    Gethin, Rupert. Fundamentele budismului. Oxford: Oxford University Press, 1998.
    Prothero, Stephen. Dumnezeu nu este Unul: Cele opt religii rivale care conduc lumea, şi de ce diferenţele contează (New York: HarperCollins, 2010).
    Lecturi suplimentare
    Baker, E. Budismul în Lumina lui Hristos: Reflecţiile unui fost budist, Nun, cu unele sugestii utile despre cum să ajungi să mărturiseşti prietenului tău budist. Eugene, OR: Resource Publications, 2014.
    Baker, E. A fost odată un budist Nun. Nottingham: InterVarsity Press, 2009.
    Burnett, D. Spiritul budismului: O perspectiva creştină asupra credinţei budiste. Ediţia a 2. Londra: Monarch 2003.
    Cioccolanti, S. De la Buddha la Isus: oprivire asuprae budismului şi creştinismului. Oxford: Monarch, 2007.
    Gombrich, R F. Theravada. Budism: O Istorie Socială de la anticul Benares la modernul Colombo. Londra: Routledge şi Kegan Paul, 1988.
    Harvey, P, ed. Budism. Londra: Continuum, 2001.
    Lopez, D S. Povestea budismului: Un ghid concis despre istoria şi învăţăturile lui. New York: Harper Collins, 2001.
    Williams, P. Calea neaşteptată: O Conversie de la budism la catolicism. Edinburgh şi New York: T & T Clark, 2002.
    Zaharia, R. Lotus şi Crucea: Isus în discuţie cu Budha. Oregon: Multnomah Publishers Inc, 2001.

     

    Autor HUGH KEMP
    Sursă http://www.lausanne.org/content/lga/2015-05/buddhism-în-asia


     


    • Care sunt adevărurile de bază?
    • Cum poți verifica adevărurile spirituale?

    Răspândirea actual a principalelor religii ale lumii este:

    Creștinism: 2.1 miliarde
    Islamism: 1.5 miliarde
    Hinduism: 900 milioane
    Budism: 376 milioane
    Iudaism: 14 mililioane
    Atei și alte: 1.9 miliarde

    1. Care sunt adevărurile de bază?

    Cine este întemeietorul?

    • Iudaism: Avraam, Isac, Iacov, Moise
    • Hinduism: nu putem identifica un singur întemeietor
    • Budism: Budha (558 î. Hr. – 478 î.Hr)

    Buda nu se declara nici profet, nici trimis ci simplu “trezitul=buddha” si pornind de la acest nume el se considera pe sine calauza si maestru spiritual. Propovaduirea lui are drept scop eliberarea oamenilor. Acest scop face din mesajul sau o religie si din personajul istoric printul Siddharha o fiinta divina.

    Fiu al unui rege el s-a casatorit la varsta de 16 ani, a parasit palatal la varsta de 29 ani, a avut “trezirea desavarsita si suprema” la varsta de 35 ani. A propovaduit tot restul vietii si a murit la varsta de 80 de ani.

    Cele patru adevaruri nobile si Calea de mijloc este mesajul central al propovaduirii lui Buddha:

    Totul este suferinta
    Originea suferintei este in dorinte si pofte
    Elibereare de durere consta in abolirea poftelor. Ea echivaleaza cu Nirvana.
    Al patrulea adevar reveleaza caile (8 la numar) care duc la incetarea suferintei
    – punct de vedere sau opinie corecta
    – gandire corecta
    – vorbire corecta
    – activitate corecta
    – mijloace de existenta corecte
    – efort corect
    – atentie corecta
    – concentrare corecta

    • Creștinism: Isus Hristos
    • Islamism: Mahomed (567-632)

    Nascut la Meca in anul 567, Mahomed rămâne orfan la 6 ani si este crescut mai intai de bunicul sau apoi de unchiul sau dupa mama. La 25 de ani intra in slujba unei vaduve bogate, Hadige, cu care se casatoreste si are sapte copii. Dupa moartea sotiei lui care era cu aprope 20 de ani mai in varsta isi mai ia inca 9 neveste.

    In anul 610 are prima revelatie, dupa lungi perioade de retragere spirituala in pesteri. Vreme de trei ani comunica mesajele doar familiei, dar in anuul 613, ingerul ii porunceste sa fac publice revelatiile si Mahomed incepe sa predice punand accentul pe puterea si marinimia lui Dumnezeu si iminenta judecatii. El dorea sa isi trezeasca concetatenii si sa-i convinga ca trebuie sa il venereze numai pe Allah pe care ei oricum il recunosteau ca si creator al cerului si al pamantului si chezas al fertilitatii.

    Mahomed nu a intampinat opozitie pana cand nu a inceput sa predice impotriva zeitatilor din acea vreme. La inceput el recunoaste zeitatile acelei vremi: “ele sunt zeite sublime si mijlocirea lor e cautata pe buna dreptate de oameni”, dar apoi recunoasste ca atunci cand a rostit acest mesaj a fost amagit de Diavolul si il inlocuieste cu: “Ele sunt doar niste nume goale, cu care voi, parintii vostri le-ati numit. Dumnezeu nu le-a dat nici o putere”

    Mahomed are o calatorie mistica la cer, ajunge inaintea lui Alah si acesta ii incredinteaza coranul si o anumita stiinta esoterica, pe care nu trebuie sa o comunice credinciosilor.

    In anul 630, cu o armata de 10.000 de oameni, profetul ocupa cetatea Meca. Distruge idolii, purifica templele si ia toate privilegile inchinatorilor la idoli. Isi instaureaza capital statului theocratic la Medina. Pe 8 Iunie 632, cade bolnav si moare in bratele sotiei sale favorite Aisa.

    Care sunt textele sacre?

    • Iudaism: Scripturile – vechiul Testament
    • Hinduism: Vedele

    Există patru Vede: Rig Veda, Sama Veda, Yajur Veda şi Atharva Veda. Vedele sunt textele de bază ale hinduismului. Tradiţional textul Vedelor a fost contemporan cu universul. Oamenii de ştiinţă au stabilit că Rig Veda, cea mai veche dintre cele patru Vede, au fost compus circa 1500 î.Hr., şi codificata aproximativ 600 î.Hr. Este necunoscut atunci când a fost în cele din urmă scrisa, dar acest lucru a fost, probabil, la un moment dat după 300 î.Hr. Vedele contin imnuri, incantaţii, şi ritualuri vechi din India.

    Upanishadele sunt o continuare a filosofiei vedice, şi au fost scrise între 800 şi 400 î.Hr. Ele elaborează asupra modului în care sufletul (atman) poate fi unit cu adevărul ultim (Brahman), prin contemplare şi mediere, precum şi doctrina Karma – efectele cumulative ale acţiunilor unei persoane.

    Puranele conţin o naraţiune completă a istoriei Universului de la creare la distrugere, genealogiile de regi, eroi şi semizei, şi descrieri ale cosmologiei hinduse şi geografie. Există 17 sau 18 Purane canonic, împărţite în trei categorii, fiecare numită după o zeitate: Brahma, Vishnu si Shiva.Ascultaţi

    • Budism: Tripitaka

    Tripitaka este prima colectie de invataturi budiste si singurul text recunoscut ca fiind canonic de budiştii Theravada.Tripitaka înseamnă “trei coşuri”, de la modul în care a fost iniţial înregistrat: textul a fost scris pe frunze lungi, înguste, care au fost cusute la margini apoi grupate în mănunchiuri şi depozitate în trei coşuri. Este o vasta colectie de scrieri, care cuprinde acum până la 50 volume.

    Budismul Mahayana venerează Tripitaka ca un text sacru, dar adaugă la aceasta Sutra, care reflectă distinct concepte Mahayana. Cele mai multe dintre Sutra Mahayana, în număr de peste două mii, au fost scrise între 200 î.Hr. şi 200 d. Hr., perioada în care budismul Mahayana s-a dezvoltat.

    Cartea Tibetană a Morţii este textul tibetan, care este cel mai bine cunoscut în Occident. Scrisă de un călugăr tibetan, Cartea Morţilor descrie în detaliu etapele de deces din punct de vedere tibetan. Acesta cronici relateaza experienţele şi oportunităţile religioase pe care o persoană le întâlneşte în diferite etape: în timp ce e pe moarte, în momentul morţii, în intervalul de 49 de zile între moarte şi renaştere, şi la renaştere

    • Creștinism: Biblia
    • Islam: Coran

    Persoane intervievate

    Rabbi Eli Brackman, Casa Chabad, Oxford
    Vidyasuri, Centrul Budist, Birmingham, Ordinul budist apusean
    Shaykh Ibrahim Mogra, Consiliul mahomedan al Marii Britanii
    Shaunaka Rishsi Das, director al Centrului pentru studii hinduse, Oxford
    Jenny Brown, pastor adjunct al Bisericii „All Souls“, Londra

    Cine este Dumnezeu?
    BUDISM:
    Nu există nici un Dumnezeu care a creat lumea. Nu exista nici un Dumnezeu omniscient și omnipotent. Persoana pe care o veneram noi budistii este Buda.
    IUDAISM:
    Noi credem într-un singur Dumnezeu, creatorul lumii, acesta nu se manifesta intr-o forma fizica, nu exista nici un intermediar între noi și Dumnezeu, între noi și Dumnezeu exista o relatie directă.
    ISALAMISM:
    Noi credem ca Dumnezeu este dincolo de cuvinte, noi nu putem descrie in cuvinte cine este El sau cum arata El.
    HINDUISM:
    Dumnezeu este nelimitat și se poate manifesta in forme nelimitate, are nume, atribute și caracteristici nelimitate: Krisna adică “persoana atotatragatoare” cu parul negru, frumos si cantand la flaut, Rama, Lordul Ramjandra sau Visnu sunt manifestari diferite alea aceleasi persone
    CRESTINISM:
    Există un singur Dumnezeu, iubitor, milos, credncios, personal si relațional, se implica in viata noastra, doreste sa fie cunoscut, să dezvolte o relație cu noi.

    Care este scopul vieții?
    HINDUISM:
    Dezvoltarea constiintei unui hindus se realizeaza pe parcursul mai multor vieti. Hindusul Invata deosebirea dintre materie si spirit si investeste energie in partea spirituală prin controlarea simturilor si a dorintelor, ajustarea dorintelor si convertirea aspiratiilor materiale in aspiratii spirituale. Nu trebuie să faci totul într-o singură viață pentru că uneori este foarte dificil.
    IUDAISM:
    In iudaism există doua parti: Credința iudaică și respectarea obiceiurilor iudaice. Credinta joaca un rol important dar respectarea traditiei iudaice este si mai importanta iar aceasta duce la dezvoltarea si cizelarea personalitatii umane si transformarea lumii intr-un loc mai bun.
    BUDISM:
    Toti avem capacitatea pentru iluminare și acesta este telul supream al vietii spiritual pentru un budist. Iluminarea este o experienta imposibil de redat in cuvinte, este o stare de compasiune si intelepciune desavarsita, energie si creativitate nelimitata.
    CREȘTINISM:
    Creștinismul se refera mai de grabă la ceea ce Dumnezeu face in mine, scopul Lui pentru mine si anume de a ma readuce la starea initiala care a intentionat-o cu mine, adica la statutul de persoana creata dupa chipul lui Dumnezeu, menita sa traiasca in relatie cu El si sa reflecte ceva din caracterul Lui. Responsabilitatea si scopul meu ca si crestin este sa il iubesc pe Dumnezeu si sa am parte de o relatie cu El.
    ISLAMISM:
    Țelul suprem al unui musulman este să-L slujeasca pe Dumnezeu prin inchinare si prin slujirea semenilor sai, astfel va fi rasplatit cu intrarea in rai, unde isi va petrece viata vesnica.

    Ce se intampla cand murim?
    HINDUISM:
    Nu se întâmplă nimic când murim, pentru că noi nu murim. Moartea nu exista pentru Hinduism decat fizic, este ca si cand ti-ai schimba camasa. In timpul mortii, incapacaitatea de a ne misca nu exclude capacitatea de constientizare, atunci fie trecem intr-un alt trup, fie mergem in lumea spiritual.
    CRESTINISM
    Ca si crestini credem ca avem o singura viata, nu ne mai intoarcem si atitudinea fata de Dumnezeu in aceasta viata va determina ce ni se intampla dupa moarte. Cei care nu au o relatie cu Dumezeu in aceasta viata, vor trai separare vesnica de Dumnezeu, numita in biblie iad iar cei care au o relatie cu Dumnezeu in aceasat viata, vor trai in comuniune eterna cu Dumnezeu.
    ISALAMISM
    Islamul ne invata ca aceasta viata este temporarara. Cand iti vine randul mori si treci in lumea de dincolo. Acolo fiecare individ va fi judecat dupa faptele lui. Daca Dumnezeu va fi multumit de faptele lui il va rasplati cu intrarea in rai, iar pe ceilatai ii va pedepsi in focul iadului.
    BUDISM
    Budismul propovaduieste renasterea. La moarte exista o continuitate a constiintei intr-o viata viitoare. Pentru budisti omul nu are suflet, nu exista nici o entitate fixa ce trece intr-o viata viitoare. Exista doar o continuitate limitata a conștiinței
    IUDAISM
    Daca o persoana duce o viata morala, va fi recompensata cu viata de apoi. Iadul este o cale de purificare a unei personae, pentru ca aceasta sa poata merge in rai. Raiul este lumea spirituala unde sufletele fiinteaza in absenta trupului.
    constiintei.

    Cum ma pot apropia de Dumnezeu?
    IUDAISM
    Traind in bunatate si cinste in lumea aceasta, suntem rasplatiti in lumea viitoare cu viata vesnica impreună cu Dumnezeu.
    HINDUISM
    Calatoria noastra spre viata e menita sa restabileasca relatia cu Dumnezeu. Noi nu suntem nici corpul nostru, nici mintea noastra ci ceva mult mai profund.
    BUDISM
    Noi toti avem capacitatea ca finite umane de a atinge iluminarea. Toti putem experimenta niveluiri mai inalte de bunatate, dragoste, compasiune, intelepciune.
    ISLAMISM
    Urmezi in totalitate poruncile lui Dumnezeu, te abtii de la ce ester au si te bazezi pe mila Lui.
    CRESTINISM
    Asa cum suntem noi nu putem sa ne apropiem de Dumnezeu. Prin greselie si revolta noastra impotriva lui Dumnezeu, ne-am separate de Dumnezeu si nu putem face drumul inapoi. Dumnezeu s-a apropiat de noi, a luat initiative pentru a restaura relatia noastra cu El.

    Cum ma pot alatura religiei tale?
    HINDUISM
    Pentru a te implica in hinduism trebuie pentru inceput sa accepti practicile spirituale ale hindusilor, sa studiezi scripturile, sa inveti filosofia, sa mergi la templu, sa ai un mic altar la tine in casa, sa devi vegetarian si te inchini unei zeitati Krisna sau Ram.
    BUDISM
    Nu poti porni pe calea spre iluminare doar citind despre budism, trebuie sa-l pui in practica si aceasta inseamna sa incepi sa te schimbi conform invataturilor lui Buda, sa cauti sa devi mai amabil, mail lucid, mai generos, mai transparent.
    IUDAISM
    Procesul convertirii la iudaism consta in 4 etape. Prima:Accepta legea, a doua: Daca e brabat trebuie sa accepte circumcizia. A treia: Trebuie sa se scufunde intr-un bazin ritualic numit Mikvah. A patra: In perioada templului, acum 2000 de ani aducea jertfa
    CRESTINISM
    A deveni crestin nu inseamna a te alatura unei religii ci a intra intr-o relatie cu Dumnezeu. Aceasta incepe prin descoperirea si cunoasterea lui Isus Cristos, acceptarea Lui si increderea in adevarul afirmatiilor Sale.
    ISALAMISM
    Sa practice rugaciunea de 5 ori pe zii, milostenia, postul, pelerinajele, sa-si declare credinta intr-un singur Dumnezeu si sa afirme ca Mahomed este profetul Sau ceea ce noi numim “Sahada”

    Rezumat

      Iudaism Hinduism Budism Islamism Creștinism
    Cine este întemeietorul? Moise   Buda Mahomed Isus
    Care este cartea sfântă? Vechiul Testament Vedas Tripitaka Coran Biblia
    Cine este Dumnezeu? Există un singur Dumnezeu, nevazut, creatorul lumii Dumnezeu se manifesta in forme nelimitate: Krișna, Rama, Vișnu Nu exista Dumnezeu. Persoana venerata este Buda Dumnezeu e dincolo de cuvinteAlah Există un singur Dumnezeu, iubitor, milos, credncios, relațional
    Care este scopul vieții? Dezvoltarea personalitatii umane si transformarea lumii intr-un loc mai bun Dezvoltarea constiintei pe parcursul mai multor vieti Iluminarea Sa slujeasca pe Dumnezeu prin inchinare Glorificarea lui Dumnezeu si extinderea granitelor Imparatiei Lui
    Ce se întâmplă când murim? Iadul este o cale de purificare pentru a merge in Rai unde sufletele fiinteaza in absenta trupului. fie trecem intr-un alt trup, fie mergem in lumea spirituala o continuitate limitata a conștiinței Daca Dumnezeu va fi multumit de faptele lui il va rasplati cu intrarea in rai Cei care nu au o relatie cu Dumezeu in aceasta viata, vor trai separare vesnica de Dumnezeu
    Cum mă pot apropia de Dumnezeu? Traind in bunatate si cinste in lumea aceasta Dezvoltarea conștiinței Iluminare Urmezi in totalitate poruncile lui Dumnezeu Dumnezeu s-a apropiat de noi, a luat initiative pentru a restaura relatia noastra cu El prin Isus
    Cum mă pot alătura religiei tale? Accepta legea, accepte circumcizia. se scufunde intr-un bazin ritualic numit Mikvah Incepi sa accepti practicile spirituale ale hindusilor incepi sa te schimbi conform invataturilor lui Buda “Sahada” si practicile musulmane Intri intr-o relatie cu Dumnezeu prin descoperirea si cunoasterea lui Isus Cristos

    II. Cum poți verifica adevărurile spirituale?

    Există trei realități pe care nici un om rațional indiferent de tara sau religie, nu le poate nega:
    Arhitectura universului
    Istoria
    – Complexitatea ființei
    umane
    Pornind de la aceste realitati vom adduce dovezi in sprijinul adevarurilor de baza proclamat de crestini

    1. Etica: constiinta binelui si raului
    2. Complexitatea universului, ordinea lui si caracterul de sistem
      (marturii ale oamenilor de stiinta)
    3. Legea cauzalitatii
    4. Legea a doua a termodinamicii (entropia)
    5. Corpul uman – celula
    6. Planeta vizitata
    7. Vieti transformate

    b. Dovezi că Biblia este adevărată

    1. Istoriografie
    2. Istorie
    3. Arheologie
    4. Literara
    5. Credibilitatea autorilor
    6. Impactul asupra oamenilor de-a lungul secolelor

    c. Dovezi că Isus este Dumnezeu

    i. Scripturile
    ii. Lucrarile
    iii. Marturia Tatalui
    iv. Marturia lui Ioan
    v. Invierea

    d. Dovezile învierii lui Isus
    Declarații scrise:
    Ucenicii lui Isus au scris despre “ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre” (1 Ioan 1)
    Istorici din primul secol: Josephus, a scris despre moartea pe cruce şi învierea lui Isus; Tacitus, a scris despre originile crestinismului – moartea lui Isus şi prigonirea primilor creştini
    Părinţii bisericeşti au scris despre moartea şi învierea lui Isus Hristos
    Dovezi complementare:
    - biserica
    – apostolii
    – vieti transformate

    Autor: Adrian Buhai

    Sursa : http://adrianbuhai.com/

    f. Viața după moarte și judecata de apoi
    - invierea lui isus
    – dreptatea lui Dumnezeu cere judecata

    Odata dovedite cele de mai sus putem crede si primi Cuvantul lui lui Isus: “Ëu sunt Calea, Adevarul si Viata, nimeni nu vine la Tatal decat prin mine”

    © 2015 Resurse pentru misiune